ARBORETUMUL SIMERIA

             
 
               
MONUMENT DE ARHITECTURA PEISAGERA
ing. Flaviu POPESCU; dr.ing.Stelian RADU; ing. Corina COANDA
Institutul de Cercertari si Amenajari Silvice (ICAS) - Statiunea Simeria
               
Originalitatea si valoarea compozitionala a peisajelor din cele 50 parcele ale parcului ce insumeaza 70 ha, este grefata pe un relief variat, cu lacuri si izvoare, cu poieni si alei serpuitoare, toate imbinate ntr-un ansamblu natural, dinamic si parca permanent nou. Intrarea in Arboretum este marcata de solemnitatea stejarilor piramidali, de formele de vegetaie cu un contur usor simetric imbinate cu fundalul arhitectural alb al cladirii si cu falnicele coloane toscane ale acesteia. Cele doua puncte de acces, simetric dispuse, tipice asezarilor nobiliare, sunt delimitate de rondoul din fata cladirii, un imens covor de ienupar (Juniperus sabina L) din care rasar sfioase 2 exemplare arborescente cu coroana umbrelata (Sophora japonica L. var. pendula Zbl. si Morus alba L. var. pendula Dipp.), conturat la exterior de o bordura de trandafiri. De pe terasa nordica a cladirii, opusa intrarii, ti se dezvaluie un peisaj de o rara expresivitate.Structura compozitionala de exceptie este realizata prin imbinarea formelor, a maretiei caracteristica arborilor monumentali cu coroane tabulare la maturitate, (Pinus strobus L.),fastigiate (Thuja plicata Mast.) sau pendente (Metasequoia glyptostroboides),

Chamaecyparis nootkatensis (D. Don)Spach), cu regularitatea coroanelor globulare (Prunus serrulata Lindl, Buxus sempervirens L. var. arborescens L., Buxus sempervirens L. var.suffruticosa) si cu perdeaua de bambus (Phyllostachys viridi-glaucescens A.&C. Riviere). Proportia dintre volume si spatii, dintre grandoare si gingasie, contrastul de lumini si umbre, combinatiile armonioase de culori si nuante invaluie intreaga terasa intr-o stralucire si armonie .
Coborand de pe terasa superioara spre centrul parcului, pe aleile serpuite, cu pante mai abrupte sau domoale, pe sub boltile de Buxus, patrunzi deodata in paradisul vegetal al parcului.
Ajungem in zona lacurilor, minunate oglinzi in care se reflecta monumentale exemplare de stejar piramidal (Quercus robur var. fastigiata (Lam.) Schw.), chiparos de balta (Taxodium distichum (L.) Rich), si Metasequoia glyptostroboides. Pe suprafata linistita a lacurilor se odihnesc nuferii albi si rosii, iar perspectiva ce se deschide ofera posibiliatatea contemplarii unei compozitii peisagere de o rara frumusete. Arbori si arbusti, exotici si autohtoni, foiosi si rasinosi, cu coroane de forme si inaltimi variate se insira pe conturul lacurilor intr-o armonie de culori si nuante, de lumini si umbre constituind unul din cele mai cautate si mai pitoresti locuri din parc.

Aleile principale, largi si sinuoase scot in evidenta bogatia peisagistica si taxonomica prin alternarea si contrastul dintre culori, nuante si forme data de dispunerea vegetatiei in multiple planuri si de poieni cu arbusti si plante perene. Trecerea lina sau brusca de la zone insorite spre colturi umbrite si racoroase trezesc mereu interesul si atentia vizitatorului.
Aleile secundare, inguste, au de regula un aspect pronuntat serpuitor, puternic curbate, dezvoltand panorame si perspective sau shimbari de structuri spectaculoase, dupa numai cativa pasi.
Apele Streiului strabat parcul printr-un canal artificial si se indreapta domol spre confluenta cu Muresul, impartind rezervatia in doua zone arhitectural peisagere distincte.

Prima zona, descrisa mai sus, se intinde pe terasa superioara si pana la canalul Strei, tabloul compozitional avand pe suprafata relativ restransa (5,4 ha) o diversitate mare de peisaje alcatuite din numeroase specii si varietati de arbori si arbusti, lacuri, izvoare toate grefate pe un relief variat, fara a-i da o nota de artificialitate.
In cea de a doua zona, situata intre canalul Strei si raul Mures, relieful este relativ plan, iar arhitectura si efectele peisagere imbina elementele exotice cu vegetatia naturala de lunca existenta. Vegetatia naturala, viguros dezvoltata, dispusa de cele mai multe ori etajat si cu numeroase desisuri de nepatruns, ofera o gama variata de asociatii si aspecte: salcete riverane, zavoaie de plopi albi si negri cu trunchiuri acoperite de iedera (Hedera helix D.C.) sau vita urcatoare (Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch), reprezentand fragmente din fostele arborete de lunca cu aspect de padure salbatica (virgina).Ele se intersecteaza cu palcuri de rasinoase exotice (Juniperus virginiana L. si colectii de pini) si foioase exotice (Juglans sp. Carya sp. etc.), dumbravi rarite, poieni cu arbori solitari, gigantici, cu forme impunatoare (stejari, plopi, platani, magnolii) toate grefate pe structura vegetatiei naturale de lunca.

Se realizeaza astfel o mare diversitate compozitionala (amestecuri de specii indigene si exotice) si peisagistica rar intalnita. La acestea se adauga trecerile imperceptibile spre mici grupuri pure de rasinoase, cu structuri si combinatii cromatice ce contrasteaza cu foioasele, integrandu-se totusi armonios in unitatea de ansamblu a peisajului. Succesiunea schimbarilor cromatice ca urmare a derularii anotimpurilor este de-a dreptul spectaculoasa si numai o buna cunoastere a artei arhitecturii peisagere poate duce la o intelegere aprofundata si la pretuirea muncii de aproape 3 veacuri in proiectarea si realizarea armoniei compozitiei peisajelor si frumusetilor Arboretumului Simeria.
Dintre infinitele peisaje ce se deruleaza in decursul unui an nu putem sa nu amintim "simfonia magnoliilor" adevarata revarsare de puritate si gingasie. Numarul impresionant al speciilor (10), dar si al exemplarelor de magnolii, cu inflorire abundenta si cu o cromatica nemaiintalnita in alte locuri din tara, sporesc considerabil frumusetea si eleganta Arboretumului, lasand asupra vizitatorilor impresii de neuitat.
"Simfonia magnoliilor" incepe in a doua jumatate a lunii martie, cu Magnolia kobus D.C., Magnolia denudata Desr. , Magnolia stellata (S&Z) Maxim., continua in luna aprilie cu Magnolia x soulangiana Soulange-Bodin, Magnolia liliflora Desr, Magnolia tripetala L., Magnolia obovata Thund sfarsitul simfoniei fiind marcat in luna iulie de Magnolia macrophylla Michx si Magnolia virginiana L..
Admirand pe viu roadele unei colaborari indelungate si intelepte dintre om si natura, cresterile luxuriante, calitatea peisajelor si nivelul sustinut de intretinere, vizitatorul neavizat cu greu isi poate imagina numarul mare si intensitatea incercarilor prin care a trecut aceasta oaza de frumos si puritate. si aceste incercari au fost multiple si variate: inundatiile catastrofale (anii 1970, 1974 si 1975), zapezile moi (1958), furtunile (1960, 1962, 1969, 1992), secetele prelungite (1946 -1947, 1950, 1984 - 1990), gerurile aspre (1963, 1985), uscarea ulmilor (dupa 1959), coborarea panzei apei freatice si nu in ultimul rand poluarea industriala.
Eforturile si pasiunea deosebita, manifestata constant, de-a lungul timpului, de colectivul restrans al I.C.A.S - Statiunea Simeria, au facut ca dupa fiecare incercare parcul sa-si poata cicatriza ranile si sa arate inca uimitor de frumos.

[What's New Icon]

Foto: Radu Stelian, Corina Coanda, Jann Dobbelman, Ovidiu Iordan

Trimiteti un mesaj la office@icashd.ro pentru intrebari si comentarii despre acest web site.
Copyright © 2007 ICAS Statiunea Simeria - Ovidiu Iordan, Florin Petrus - Universitatea 1 Decembrie, Alba Iulia.